Semnături româneşti în spaţiul cosmic

“Semnături româneşti în spaţiul cosmic”

La 4 octombrie 1957, fosta URSS lansa primul satelit artificial al Pământului, Sputnik 1, marcând astfel începutul cursei spaţiale.

10 ani mai târziu, la 10 octombrie 1967, se semna Tratatul privind explorarea paşnică a  spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti.

În 1999, Adunarea Generalǎ a ONU decidea ca săptămâna 4 – 10 octombrie să fie sărbătorită în fiecare an, în întreaga lume, drept Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, tocmai pentru a marca cele două momente semnificative în explorarea spaţiului.

Şi ce ocazie mai bună, ne-am spus, decât această Săptămână Mondială a Spaţiului Cosmic în care, “Explorînd Marte. Descoperind Pământul” (ca să cităm tema de anul acesta), să vorbim despre “Semnături româneşti în spaţiul cosmic”?...De la momentul 14 mai 1981, când România îşi trimitea în spaţiu primul (şi, până acum, singurul) cosmonaut – pe Dumitru-Dorin Prunariu - şi până la programele şi proiectele pe care le realizează astăzi România, ca ţară membră a Agenţiei Spaţiale Europene.

Fără să uităm, fireşte, nici de primul (si singurul) experiment total românesc pe Staţia Spaţială Internaţională - experimentul românesc de microbiologie care, în iunie 2011, pleca spre această destinaţie la bordul unei misiuni NASA, nici de GOLIAT, primului nanosatelit construit în România, lansat în februarie 2012 de o rachetă a Agenţiei Spaţiale Europene – prima misiune a României ca ţară membră a ESA, nici de EUCLID, o altă misiune a aceleiaşi Agenţii Spaţiale Europene, ESA în care România este una dintre cele 13 ţări membre ale consorţiului care o va realiza, nici de….nici de multe altele, despre care vom vorbi la Cafeneaua de ştiinţă de luni, 7 octombrie a.c.  

 

 

România, din nou.... inovatoare!

Radio România Cultural vă invită la cea de-a patra ediţie din acest an a Cafenelei de ştiinţă

România, din nou.... inovatoare!

Au devenit sinonime cu fenomenul – pe care l-au şi creat - , sintagme precum „România dansează” şi, da, „Românii au talent”! 

Există, însă, şi o Românie care…inovează! 

Dovada? Nu numai zecile de medalii obţinute la saloanele de  inventică şi inovaţie din lume ci şi competiţiile de genul celei intitulată Imagine Cup 2013, cea mai importantă din zona de tehnologie dedicată studenţilor şi care a avut loc în luna aprilie la Universitatea „Politehnica” din Bucureşti sau  Intel ISEF, cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie pentru liceeni din lume, desfăşurată în luna mai în Phoenix, Arizona, Statele Unite şi unde Ionuţ Budişteanu a câştigat cel mai important premiu al competiţiei, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 dolari.  

Dar asta nu e totul!  O dovedeşte şi campania „Premiază inovaţia” , un minunat proiect de susţinere şi promovare a inventicii româneşti, promovat (proiectul) şi susţinută (campania) de filiala din România a companiei americane 3M, o companie americană de tehnologii cu peste 2500 de patente „la activ”, recunoscute internaţional şi a cărei existenţă, pe plan mondial, se datorează  inovaţiei. 

Despre toate acestea dar şi despre multe altele vorbim luni, 3 iunie a.c., la cea de-a patra ediţie a Cafenelei de ştiinţa din acest an. La o cafea, la modul propriu, într-un spaţiu inspirat şi inspiraţional: Librăria Humanitas de la Cişmigiu! 

În direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet,  la www.culturalazi.ro, www.radioromaniacultural.ro , între 19.00 şi 21.00. 

           Invitaţi: Cătălin VELESCU, director general 3M România, Ionuţ BUDIŞTEANU, câstigatorul competiţiei Intel ISEF, Phoenix, Arizona, SUA,  Alexandru MIRONOV, jurnalist, scriitor, Dan MILICI, prodecan, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Suceava, organizatorul Concursului Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie RoSEF, Adrian CIOROIANU, Intel România, Ştefan ALEXANDRU, Radu VLAD, Bianca TEŞILĂ, Alexandra BĂRBĂTEI, Laurenţiu COJOCARU, studenţi, membrii echipei TouchLight, finalista secţiunii Innovation a competiţiei Imagine Cup 2013 România.  

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Războiul roboţilor sau RoboChallenge 2013

           Războiul roboţilor sau RoboChallenge 2013

 

http://www.facebook.com/RoboChallengeRo

Mega, Mini şi Micro Sumo, Line Follower, Line Follower Enhanced şi Fotbal – pe cât de criptic pentru nespecialişti, pe-atât de tentant pentru cei pasionaţi de roboţi.

Pentru că toate acestea sunt probe de trecut la RoboChallenge 2013, competiţia roboţilor organizată de Echipa ETTI ROBOCHALLENGE în colaborare cu Liga Studenţilor Electronişti, găzduită de Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii "Politehnica" Bucureşti şi ajunsă la cea de-a şasea ediţie. O ediţie care va avea loc pe 24 aprilie a.c şi care, anul acesta, debutează, conform prezentării de pe site-ul dedicat, www.robochallenge.ro, cu o premieră, anume cu  “şase probe de concurs”.

Competiţie organizată, ca în fiecare an, de studenţii Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii si Tehnologia informaţiei din Universitatea "Politehnica" Bucureşti şi despre care vom vorbi în ediţia din 1 aprilie a.c. a Cafenelei de ştiinţă, începând cu orele 19.00 şi până la orele 21.00.

„Teatrul de luptă” (al Cafenelei) – laboratorul de robotică al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii si Tehnologia informaţiei din politehnica bucureşteană, de unde ne auzim, pe Radio România Cultural şi ne şi vedem on line, pe www.culturalazi.ro şi www.radioromaniacultural.ro. Şi-apoi şi pe blog, la  cafeneauadestiinta.radiocultura.ro

Invitaţi: Adrian Gaspar şi Teodor Roşca, responsabili "Robochallenge”,  Horia Cucu şi Andi Buzo, şefi de lucrări, specialişti în tehnologia limbajului vorbit, Diana Şandru, Camelia Iliescu, Adrian Petcu şi Bianca Nica -  Liga Studenţilor Electronişti, cu toţii de la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, alături de prof.dr. Corneliu Burileanu, de la aceeaşi facultate, Vicepreşedinte al Senatului Universităţii  Politehnica Bucureşti.

Dincolo de |”turnul de fildeş” al cercetării....

Dincolo de |”turnul de fildeş” al cercetării....

....se află, de ani buni, deja, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică, ICPE –CA din Bucureşti, „institutul cu cele mai multe tehnologii transferate în ultimii ani în economie”, după cum scria revista Market Watch în numărul din 15 octombrie – 15 noiembrie 2012.

„Aşezat” bine , aşadar, mai ales pe piaţă, adică exact acolo unde ar trebui să-şi găsească aplicabilitatea toate sau cât mai multe dintre cercetările din institute.

 „Reţeta succesului” – pentru că se pare că există una, testată şi aplicată de ICPE – CA – va fi „devoalată” în ediţia de luni, 4 martie a.c. a Cafenelei de ştiinţă , transmisă în direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet,  la www.culturalazi.ro, www.radiocultura.ro, între 19.00 şi 21.00, dintr-unul dintre laboratoarele institutului. 

Invitaţi:  Wilhelm Kappel, director general ICPE-CA, Sergiu Nicolaie, şeful  Departamentului Eficienţa în conversia şi consumul de energie, Mircea Ignat, şef Departament Micro-Nano-Electrotehnologii, Ion Ivan, directorul Centrului de Transfer Tehnologic ICPE-CA, Liviu Palii, director spin-off Romneomag, Dan Băiaşu, director tehnic Atelierele Grivita CFR, George Suciu, director general Beia Consult International.

Partener : Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică, ICPE –CA din Bucureşti

Citius. Altius. Fortius

Da, dar cu ce preţ? Mai este realizabil astăzi acest deziderat „prin forţe proprii”? 

„Cazul” Lance Armstrong pare să demonstreze că nu - inventivitatea metodelor moderne de dopaj depăşeşte cu mult  viteza de inovare ştiinţifică. 

Şi totuşi, în această luptă aproape inegală,  se pare că soluţia este tot ştiinţa – cercetarea ştiinţifică pe care ar trebui să se bazeze orice performanţă sportivă. 

Argumentele noastre sunt realizările Institutului de cercetare pentru sport din Bucureşti. Acolo de unde se va transmite şi Cafeneaua de ştiinţă din această seară, începând cu orele 19.00.

 

Invitaţi Pierre de Hillerin, directorul institutului

Radu  Bidiugan, absolvent ANEFS si inginer de sistem, cercetator stiintific III, cu un doctorat în educaţie fizică şi sport, se ocupă cu proiectarea, realizarea şi implementarea de soluţii tehnice pentru antrenamentul sportiv de performanţă

Ioan  Suciu, antrenor coordonator al Lotului National Masculin de Gimnastică Artistică

 Mihaela Puiu, metodolog, cercetător ştiinţific III, doctorat în eductie fizică şi sport, absolvent ANEFS, specializare gimnastică artistică

Alina Gherghişan – psiholog, cercetător ştiinţific III, cu un doctorat în educţie fizică şi sport, absolventă de psihologie.

Lucrează, ca si Mihaela Puiu, cu Lotul Naţional Masculin de Gimnastică.

Pe Radio România Cultural dar şi pe www.radiocultura.ri şi on line pe www.culturalazi.ro.