195 de ani de inginerie românească. Universitatea Politehnica Bucuresti la aniversare

“Ţara nu se poate ridica decât prin ingineri”
                                             I.C.Brătianu, prim-ministr 
                                                           24 iulie 1876 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888

“195 de ani de inginerie româneasca. Universitatea Politehnica Bucuresti la aniversare ”

                 

O aniversare ale cărei începuturi trebuie căutate în anul 1818, când Gheorghe Lazăr înfiinţa, la mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, prima Şcoală tehnică  superioară cu predare în limba româna, reorganizată, apoi, în 1832, în “Colegiul de la Sfântul Sava”. 

Urmează, apoi, alte repere importante: 1 octombrie 1864, când, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţează "Şcoala de Poduri şi Sosele, Mine şi Arhitectură" devenită, la 30 octombrie 1867, "Şcoala de Poduri,Şosele şi Mine" (decret semnat de regele Carol I).                  

Apoi, 1 aprilie 1881, când, sub conducerea lui Gheorghe Duca, instituţia se reorganizează şi devine "Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele" pentru ca, la 10 iunie 1920, prin Decretul-lege 2521 semnat de Regele Ferdinand, să devină "Şcoala POLITECNICA” şi care , în noiembrie 1920, îşi schimbă denumirea în POLITEHNICA din Bucureşti.

3 august 1948: POLITEHNICA din Bucureşti se transformă în “Institutul Politehnic” din Bucuresti, având iniţial patru facultăţi:  Chimie industrială, Electrotehnică, Mecanică şi Textile din care, începând cu anul 1950, apar majoritatea facultăţilor actuale ale universităţii.

3 octombrie 1959 - prin lege, Institutul Politehnic devine Institutul Politehnic Gheorghe Gheorghiu-Dej iar în 1963, prin grija profesorului Constantin Diculescu şi pe baza unui proiect semnat Octav Doicescu, profesor şi rector al Universităţii de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, începe construcţia “Noului local al Institutului Politehnic Bucureşti”, inaugurat în 1969.

Noiembrie 1992- în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucuresti devine Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti.

10 septembrie 2013 – Casa Regală a României acordă Universităţii POLITEHNICA Ordinul Nihil Sine Deo.              

 Astăzi, POLITEHNICA bucureşteană numără 15 facultăţi şi programe de colaborare cu universităţi din 27 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa.

Între toate aceste repere, se înscrie o întreagă istorie, clădită de nume mari: Anghel Saligny, Constantin Istrati, Henri Coandă, Nicolae Vasilescu-Karpen, Octav Doicescu, Elie Carafoli, Şerban Ţiţeica, Ion I. Agârbiceanu, Costin Neniţescu, Mihai Drăgănescu, Virgiliu Niculae Constantinescu şi mulţi, mulţi alţii. O istorie a cărei construcţie continuă, clădită de dascălii de astăzi ai şcolii politehnice bucureştene. 

Cu câţiva dintre aceştia vom vorbi la cea de-a opta ediţie a Cafenelei de ştiinţă, cafeneauadestiinta.radiocultura.ro, din data de 2 decembrie a.c., transmisă, ca de obicei,  în direct, pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între 19.00 şi 21.00, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Invitaţi: prof. dr.ing Ecaterina Andronescu, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, preşedintele Senatului UPB, Prof.dr.ing. Corneliu Burileanu, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informatiei, Prof.dr.ing. Nicolae Ţăpuş, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Prof.dr.ing. Anton Hadăr, Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice  – Vicepreşedinţi ai Senatului UPB, Prof.dr.ing. George Darie, Rector, Facultatea de Energetică şi Prof.dr.ing. Claudia Popescu, Prorector, Facultatea de Inginerie Electrică.

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Realizator şi moderator: Corina Negrea

Ştiinţa în cuvinte....radiofonice.

       Radio România 85. 

“Ştiinţa în cuvinte…radiofonice.

O tradiţie neîntreruptă în emisiuni de ştiinţă. La Radio România”

La început a fost chiar...cuvântul.

Cuvântul rostit sub forma unor prelegeri de celebri oameni de ştiinţă români, în direct de la microfonul radioului public, a cărui primă emisiune (tot în direct) avea să se audă la 1 noiembrie 1928.

O instituţie înfiinţată şi condusă, în primii săi ani, de fizicianul, profesorul, inventatorul, fondatorul  învăţământului electrotehnic din România, Dragomir Hurmuzescu.

O instituţie care, de-a lungul anilor, a promovat şi continuă să promoveze cultura, educaţia dar  şi ştiinţa - ştiinţa acelor vremuri dar şi a acestor timpuri, ştiinţa acestor locuri dar şi a altora, din lumea largă dar şi pe oamenii care o crează.

Cu câţiva dintre cei datorită cărora emisiunile de ştiinţă au fost şi sunt o realitate concretă şi consistentă a programelor radioului public românesc  -  de câţiva ani buni, ale Postului Radio România Cultural - , aşadar cu o parte dintre aceştia ne întâlnim luni, 4 noiembrie a.c., la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, pentru o nouă ediţie a emisiunii Cafeneaua de ştiinţă transmisă, ca de obicei, în direct, pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro şi www.radioromaniacultural.ro, între 19.00 şi 21.00:  Magda Stavinschi, Dan Farcaş, Alexandru Marinescu, Mircea Rusu, Alexandru Mironov.

Pe câţiva dintre cei datorită cărora emisiunile de ştiinţă au fost, mulţi ani, o realitate concretă a programelor radioului public românesc îi vom reasculta în câteva înregistrări existente încă în  fonoteca radio: Ana Aslan, Horia Hulubei, George-Emil Palade, Constantin Maximilian, Ştefan Milcu, Grigore Moisil, Edmond Nicolau, V.N.Constantinescu, etc „imortalizaţi” în emisiuni de excepţie precum „Universitatea radio”, „Mediateca” , „Lumea în care vom trăi”, dar şi mai contemporanele „Planeta radio”  sau „Ştiinţa în cuvinte potrivite”.  

Semnături româneşti în spaţiul cosmic

“Semnături româneşti în spaţiul cosmic”

La 4 octombrie 1957, fosta URSS lansa primul satelit artificial al Pământului, Sputnik 1, marcând astfel începutul cursei spaţiale.

10 ani mai târziu, la 10 octombrie 1967, se semna Tratatul privind explorarea paşnică a  spaţiului cosmic, inclusiv a Lunii şi a celorlalte corpuri cereşti.

În 1999, Adunarea Generalǎ a ONU decidea ca săptămâna 4 – 10 octombrie să fie sărbătorită în fiecare an, în întreaga lume, drept Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, tocmai pentru a marca cele două momente semnificative în explorarea spaţiului.

Şi ce ocazie mai bună, ne-am spus, decât această Săptămână Mondială a Spaţiului Cosmic în care, “Explorînd Marte. Descoperind Pământul” (ca să cităm tema de anul acesta), să vorbim despre “Semnături româneşti în spaţiul cosmic”?...De la momentul 14 mai 1981, când România îşi trimitea în spaţiu primul (şi, până acum, singurul) cosmonaut – pe Dumitru-Dorin Prunariu - şi până la programele şi proiectele pe care le realizează astăzi România, ca ţară membră a Agenţiei Spaţiale Europene.

Fără să uităm, fireşte, nici de primul (si singurul) experiment total românesc pe Staţia Spaţială Internaţională - experimentul românesc de microbiologie care, în iunie 2011, pleca spre această destinaţie la bordul unei misiuni NASA, nici de GOLIAT, primului nanosatelit construit în România, lansat în februarie 2012 de o rachetă a Agenţiei Spaţiale Europene – prima misiune a României ca ţară membră a ESA, nici de EUCLID, o altă misiune a aceleiaşi Agenţii Spaţiale Europene, ESA în care România este una dintre cele 13 ţări membre ale consorţiului care o va realiza, nici de….nici de multe altele, despre care vom vorbi la Cafeneaua de ştiinţă de luni, 7 octombrie a.c.  

 

 

România, din nou.... inovatoare!

Radio România Cultural vă invită la cea de-a patra ediţie din acest an a Cafenelei de ştiinţă

România, din nou.... inovatoare!

Au devenit sinonime cu fenomenul – pe care l-au şi creat - , sintagme precum „România dansează” şi, da, „Românii au talent”! 

Există, însă, şi o Românie care…inovează! 

Dovada? Nu numai zecile de medalii obţinute la saloanele de  inventică şi inovaţie din lume ci şi competiţiile de genul celei intitulată Imagine Cup 2013, cea mai importantă din zona de tehnologie dedicată studenţilor şi care a avut loc în luna aprilie la Universitatea „Politehnica” din Bucureşti sau  Intel ISEF, cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie pentru liceeni din lume, desfăşurată în luna mai în Phoenix, Arizona, Statele Unite şi unde Ionuţ Budişteanu a câştigat cel mai important premiu al competiţiei, Gordon E. Moore, în valoare de 75.000 dolari.  

Dar asta nu e totul!  O dovedeşte şi campania „Premiază inovaţia” , un minunat proiect de susţinere şi promovare a inventicii româneşti, promovat (proiectul) şi susţinută (campania) de filiala din România a companiei americane 3M, o companie americană de tehnologii cu peste 2500 de patente „la activ”, recunoscute internaţional şi a cărei existenţă, pe plan mondial, se datorează  inovaţiei. 

Despre toate acestea dar şi despre multe altele vorbim luni, 3 iunie a.c., la cea de-a patra ediţie a Cafenelei de ştiinţa din acest an. La o cafea, la modul propriu, într-un spaţiu inspirat şi inspiraţional: Librăria Humanitas de la Cişmigiu! 

În direct pe Radio România Cultural dar şi pe internet,  la www.culturalazi.ro, www.radioromaniacultural.ro , între 19.00 şi 21.00. 

           Invitaţi: Cătălin VELESCU, director general 3M România, Ionuţ BUDIŞTEANU, câstigatorul competiţiei Intel ISEF, Phoenix, Arizona, SUA,  Alexandru MIRONOV, jurnalist, scriitor, Dan MILICI, prodecan, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Suceava, organizatorul Concursului Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie RoSEF, Adrian CIOROIANU, Intel România, Ştefan ALEXANDRU, Radu VLAD, Bianca TEŞILĂ, Alexandra BĂRBĂTEI, Laurenţiu COJOCARU, studenţi, membrii echipei TouchLight, finalista secţiunii Innovation a competiţiei Imagine Cup 2013 România.  

Realizator şi moderator: Corina Negrea