Fizica marilor concepte, fizicienii marilor idei. De la idee la confirmare experimentală

Fizica marilor concepte, fizicienii marilor idei.

                      De la idee la confirmare experimentala

Aceasta  va fi tema  primei ediţii din 2014 a “Cafenelei de ştiinţă” (cafeneauadestiinta.radiocultura.ro) din data de 6 ianuarie 2014, transmisă în direct la Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între orele 19.00 şi 21.00, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

O ediţie care se vrea o poveste despre mari fizicieni ai lumii – Richard Feynman, Peter Higgs, Francois Englert, ca să menţionăm câteva dintre numele mari – dar şi despre majorele lor contribuţii în fizică.

O ediţie al cărei „pretext” este Premiul Nobel pentru fizică pe anul 2013 pentru descoperirea bozonului Higgs, „particula lui Dumnezeu” cum, inspirat, a numit-o un ziarist, dar şi apariţia, la editura Humanitas, a două cărţi de excepţie: Vă ţineţi de glume, domnule Feynman!. Aventurile unui personaj ciudat, semnată de însuşi Richard P. Feynman şi Omul cuantic. Biografia ştiinţifică a lui Richard Feynman, a lui Lawrence M.Krauss, ambele apărute în traducerea şi cu grija lui Vlad Zografi, editor Humanitas.

http://www.elefant.ro/

 O ediţie în care vom asculta fragmente din prelegerile ţinute de Richard Feynman, în anii 70, la Institutul pentru Tehnologie, Caltech din Pasadena dar şi interviuri cu Francois Englert şi Serge Haroche, laureaţi  Nobel ai premiului pentru fizică pe anul 2013 şi, respectiv, 2012.
O ediţie în care vom vorbi şi despre supercalculatoarele cuantice pe care cercetările premiului Nobel pentru fizică pe anul 2012 par să le promită dar, de fapt, o ediţie în care “eroii” sunt fizica şi conceptele importante ale ultimilor ani şi fizicienii care le-au generat.

În fine, o ediţie – ca o poveste, cum spuneam – despre unde suntem şi ce va fi în fizica anilor ce vor veni. 

Această poveste a fizicii marilor concepte şi a marilor fizicieni este spusă împreună cu invitaţii emisiunii, Călin Alexa şi Radu Ionicioiu, doctori în fizică la Institutl pentru fizică şi inginerie nucleară “Horia Hulubei” de pe Platforma Măgurele, Florin Spineanu, dr. fiz, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei şi Vlad Zografi, dr. în fizică, editor de carte de ştiinţă la Editura Humanitas.    

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

195 de ani de inginerie românească. Universitatea Politehnica Bucuresti la aniversare

“Ţara nu se poate ridica decât prin ingineri”
                                             I.C.Brătianu, prim-ministr 
                                                           24 iulie 1876 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888

“195 de ani de inginerie româneasca. Universitatea Politehnica Bucuresti la aniversare ”

                 

O aniversare ale cărei începuturi trebuie căutate în anul 1818, când Gheorghe Lazăr înfiinţa, la mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, prima Şcoală tehnică  superioară cu predare în limba româna, reorganizată, apoi, în 1832, în “Colegiul de la Sfântul Sava”. 

Urmează, apoi, alte repere importante: 1 octombrie 1864, când, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţează "Şcoala de Poduri şi Sosele, Mine şi Arhitectură" devenită, la 30 octombrie 1867, "Şcoala de Poduri,Şosele şi Mine" (decret semnat de regele Carol I).                  

Apoi, 1 aprilie 1881, când, sub conducerea lui Gheorghe Duca, instituţia se reorganizează şi devine "Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele" pentru ca, la 10 iunie 1920, prin Decretul-lege 2521 semnat de Regele Ferdinand, să devină "Şcoala POLITECNICA” şi care , în noiembrie 1920, îşi schimbă denumirea în POLITEHNICA din Bucureşti.

3 august 1948: POLITEHNICA din Bucureşti se transformă în “Institutul Politehnic” din Bucuresti, având iniţial patru facultăţi:  Chimie industrială, Electrotehnică, Mecanică şi Textile din care, începând cu anul 1950, apar majoritatea facultăţilor actuale ale universităţii.

3 octombrie 1959 - prin lege, Institutul Politehnic devine Institutul Politehnic Gheorghe Gheorghiu-Dej iar în 1963, prin grija profesorului Constantin Diculescu şi pe baza unui proiect semnat Octav Doicescu, profesor şi rector al Universităţii de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, începe construcţia “Noului local al Institutului Politehnic Bucureşti”, inaugurat în 1969.

Noiembrie 1992- în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucuresti devine Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti.

10 septembrie 2013 – Casa Regală a României acordă Universităţii POLITEHNICA Ordinul Nihil Sine Deo.              

 Astăzi, POLITEHNICA bucureşteană numără 15 facultăţi şi programe de colaborare cu universităţi din 27 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa.

Între toate aceste repere, se înscrie o întreagă istorie, clădită de nume mari: Anghel Saligny, Constantin Istrati, Henri Coandă, Nicolae Vasilescu-Karpen, Octav Doicescu, Elie Carafoli, Şerban Ţiţeica, Ion I. Agârbiceanu, Costin Neniţescu, Mihai Drăgănescu, Virgiliu Niculae Constantinescu şi mulţi, mulţi alţii. O istorie a cărei construcţie continuă, clădită de dascălii de astăzi ai şcolii politehnice bucureştene. 

Cu câţiva dintre aceştia vom vorbi la cea de-a opta ediţie a Cafenelei de ştiinţă, cafeneauadestiinta.radiocultura.ro, din data de 2 decembrie a.c., transmisă, ca de obicei,  în direct, pe Radio România Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între 19.00 şi 21.00, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Invitaţi: prof. dr.ing Ecaterina Andronescu, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, preşedintele Senatului UPB, Prof.dr.ing. Corneliu Burileanu, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informatiei, Prof.dr.ing. Nicolae Ţăpuş, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Prof.dr.ing. Anton Hadăr, Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice  – Vicepreşedinţi ai Senatului UPB, Prof.dr.ing. George Darie, Rector, Facultatea de Energetică şi Prof.dr.ing. Claudia Popescu, Prorector, Facultatea de Inginerie Electrică.

Partener : Librăria Humanitas de la Cişmigiu

Realizator şi moderator: Corina Negrea