“Ţara nu se poate ridica decât
prin ingineri”
I.C.Brătianu, prim-ministr
24 iulie 1876 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888
I.C.Brătianu, prim-ministr
24 iulie 1876 – 9 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888
“195 de ani de inginerie româneasca. Universitatea
Politehnica Bucuresti la aniversare ”
O aniversare
ale cărei începuturi trebuie căutate în anul 1818, când Gheorghe Lazăr înfiinţa, la mănăstirea Sfântul Sava din
Bucureşti, prima Şcoală tehnică
superioară cu predare în limba româna, reorganizată, apoi, în 1832, în
“Colegiul de la Sfântul Sava”.
Urmează, apoi, alte repere importante: 1 octombrie 1864, când, printr-un decret semnat de domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţează "Şcoala de Poduri şi Sosele, Mine şi
Arhitectură" devenită, la 30
octombrie 1867, "Şcoala de Poduri,Şosele şi Mine" (decret semnat
de regele Carol I).
Apoi, 1 aprilie 1881,
când, sub conducerea lui Gheorghe Duca, instituţia se reorganizează şi devine
"Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele" pentru ca, la 10 iunie 1920, prin Decretul-lege 2521 semnat de Regele Ferdinand, să devină
"Şcoala POLITECNICA” şi care , în
noiembrie 1920, îşi schimbă
denumirea în POLITEHNICA din Bucureşti.
3 august 1948: POLITEHNICA din Bucureşti se transformă
în “Institutul Politehnic” din Bucuresti, având iniţial patru facultăţi: Chimie industrială, Electrotehnică, Mecanică
şi Textile din care, începând cu anul 1950, apar majoritatea facultăţilor
actuale ale universităţii.
3 octombrie 1959 - prin lege, Institutul Politehnic
devine Institutul Politehnic Gheorghe Gheorghiu-Dej iar în 1963, prin grija
profesorului Constantin Diculescu şi pe baza unui proiect semnat Octav
Doicescu, profesor şi rector al Universităţii de Arhitectură Ion Mincu din
Bucureşti, începe construcţia “Noului
local al Institutului Politehnic Bucureşti”, inaugurat în 1969.
Noiembrie 1992- în baza rezoluţiei Senatului, Institutul
Politehnic din Bucuresti devine Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti.
10 septembrie 2013 – Casa Regală a României acordă
Universităţii POLITEHNICA Ordinul Nihil
Sine Deo.
Astăzi, POLITEHNICA bucureşteană numără 15 facultăţi şi programe
de colaborare cu universităţi din 27 de ţări din Europa, America, Asia şi
Africa.
Între toate aceste
repere, se înscrie o întreagă istorie, clădită de nume mari: Anghel Saligny,
Constantin Istrati, Henri Coandă, Nicolae Vasilescu-Karpen, Octav Doicescu,
Elie Carafoli, Şerban Ţiţeica, Ion I. Agârbiceanu, Costin Neniţescu, Mihai
Drăgănescu, Virgiliu Niculae Constantinescu şi mulţi, mulţi alţii. O istorie a
cărei construcţie continuă, clădită de dascălii de astăzi ai şcolii politehnice
bucureştene.
Cu câţiva dintre aceştia vom vorbi la cea de-a opta ediţie a Cafenelei de ştiinţă, cafeneauadestiinta.radiocultura.ro, din data de 2 decembrie a.c.,
transmisă, ca de obicei, în
direct, pe Radio România
Cultural dar şi pe internet, la www.culturalazi.ro, între 19.00 şi 21.00, de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
Invitaţi: prof.
dr.ing Ecaterina Andronescu,
Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, preşedintele Senatului
UPB, Prof.dr.ing. Corneliu Burileanu,
Facultatea de Electronică,
Telecomunicaţii şi
Tehnologia Informatiei, Prof.dr.ing. Nicolae Ţăpuş, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Prof.dr.ing. Anton
Hadăr, Facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice – Vicepreşedinţi ai Senatului UPB,
Prof.dr.ing. George Darie, Rector,
Facultatea de Energetică şi Prof.dr.ing. Claudia Popescu, Prorector, Facultatea de Inginerie Electrică.
Partener : Librăria Humanitas
de la Cişmigiu
Realizator şi
moderator: Corina Negrea