Despre antreprenori şi antreprenoriat în cercetarea științifică

Despre antreprenori şi antreprenoriat în cercetarea științifică

Nu este în Forbes si nici in Top…cei mai bogaţi români ( deşi nimic nu i-ar lipsi pentru a “accede” în aceste clasamente)  - este, în schimb, cel care “vede” potenţialul din cercetarea ştiinţifică şi care se “încăpăţînează” să creadă că ştiinţa merită tot aurul din lume.

E visător? Aventurier? Mecena? Businessman? 

Care să fie “portretul robot” al antreprenorului din domeniul cercetării ştiinţifice? Şi care sunt acele cercetări şi acele domenii ştiinţifice, “antreprenoriabile”, ca să spunem aşa? Există cercetări ştiinţifice care se “pretează” mai bine decât altele pentru a fi comercializate?

Răspunsul la toate aceste întrebări şi la încă multe altele îl vom afla în ediţia de luni a Cafenelei de ştiinţă cu cei care ştiu, deja, răspunsurile! 

Paula Apreutesei, Director, Programul de cercetare aplicată și inovare, Fundația "Romanian-American Foundation", Ovidiu Popovici, Preşedintele Consiliului ştiinţific al MBTelecom,  Adrian Bizgan, director cercetare MBTelecom, antreprenor în Gnosis Kernel și Gnosis Evomed, laureat al Premiului Special acordat de Serviciul pentru Situații de Urgență al orașului Geneva la Salonul Internațional de Invenţii Geneva, 2014, antreprenor specializat in introducerea pe piata a rezultatelor cercetarii, Bogdan Mănoiu, antreprenor în proiecte de cercetare aplicativă, laureat al Marelui Premiu la Salonul International de Inventii Geneva, 2014 pentru sistemul IREWIND, Adrian Şerban, doctor în fizică,  master în business administration, specialist în managementul şi comercializarea proprietății intelectuale, Centrul de Transfer Tehnologic din Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru  Microtehnologie - IMT Bucureşti.

Realizator și moderator:  Corina Negrea

 

Cât de tradițional mai poate fi muzeul "tradițional" în era digitală?

Cât de tradițional mai poate fi muzeul "tradițional" în era digitală?

Muzeele se muta pe mobil , titrează revista Comunicații mobile în numărul său din februarie - martie 2014, referindu-se, într-unul dintre articole, la o aplicație care, descarcată pe smart-phone-uri și tablete, va permite vizitatorilor muzeelor să participe la un "tur personalizat si interactiv, creat chiar de site-urile muzeelor".

Astfel, vizitatorii - utilizatori vor putea să-si exprime interesul legat de muzeul pe care-l vizitează (real sau virtual?..) iar specialistilor acestora - să creeze povești cu "conținut multimedia avansat", se mai arată în articolul respectiv. "Apoi, "Storytelling engine" va rula povestea potrivit informațiilor adunate și o va personaliza, actualizand profilul vizitatorului în interiorul poveștii potrivit opțiunilor sale".

În era digitală, acesta este un "scenariu" posibil oricărui muzeu.

Vorbim, deci, despre muzeul fiecăruia dintre noi? Creat de fiecare dintre noi? Cât de real mai este, atunci, muzeul "tradițional"? Și cât de departe sunt astăzi muzeele reale "virtualizate", de visul fauritorilor lor?

Încercam să oferim răspunsuri împreună cu invitații: Paulina Popoiu, director general Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Anamaria Iuga, şefa secţiei Studii Etnologice,  Muzeul Naţional al Ţăranului Român , Dumitru Murariu, director general Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Alexandru Rădvan, asistent UNArte.

Realizator și moderator  Corina Negrea

Partener: Librăria Humanitas de la Cișmigiu